Mănăstirile suspendate

România

Durata şederii: 15. Aug. 2009.  - 17. Aug. 2009. (2 zi)

0 păreri I Vizualizari: 1 098 Adăugat pe: 11. Apr. 2010. küldd el ismerősödnek
avatar Lica

Tichete: Meteorele 

MĂNĂSTIRILE SUSPENDATE

Autor: Lică Pavel
Tel. 0744359455

La Kalambaka am ajuns la răsăritul stelelor şi, după luarea în primire a camerelor dintr-un hotel micuţ, dar ca o bijuterie de frumos în interior, pornim hai-hui prin oraşul ce nu pare a dormi nici noaptea. Vitrinele feeric luminate etalează mărfuri diverse, tavernele te îmbie cu tot soiul de preparate culinare dintre care nu lipseşte tradiţionalul „souvlakis”, precum şi băuturi variate încât, bani să ai, adică euro, că uiţi de toate.
Dar noaptea trece repede şi, în zori, uimirea turistului nu cunoaşte margini. Deasupra văilor Pinosului şi Kalambakăi se decupează o pădure de stânci cu forme fantastice, înfricoşătoare chiar, în vârfurile cărora se zăresc celebrele mănăstiri Meteore, suspendate, parcă, între pământ şi cer.
Anahoreţii s-au retras în această sălbăticie de prin secolul al XI-lea, săpându-şi în stâncă sihăstriile care, privite de jos, par nişte ochi mereu deschişi ai muntelui. În asemenea lăcaşuri solitare se exalta misticismul sihaştrilor până când, din cauza lotrilor şi a haiducilor, ei s-au decis a înălţa, din secolul al XIV-lea, mănăstiri bine apărate...
Sfântul Athanase, venit de la Mănăstirea Athos, a fost întâiul care a fondat, împreună cu nouă monahi, Marea Meteoră, mănăstirea cu drum greu accesibil. Au urmat apoi altele, pentru ca în secolele XV – XVI să se înregistreze aici 24 de asemenea sfinte înfăptuiri. Tot materialul pentru construcţii a fost cărat cu spinarea, în semn de penitenţă, fapt incredibil aproape când afli că la Marea Meteoră se ajunge în şase ore pe scările tăiate în stâncă sau, mai repede, cu nacel. Altădată nu existau nici drumuri de acces, nici scări ci doar nacele trase de frânghii care sunt şi acum folosite.
Din cele 24 de mănăstiri au mai rămas doar 5: Sfîntul Nicolae, Rusan, Marea Meteoră, Sfântul Varlaam şi Sfântul Ştefan în care slujesc Domnului călugări şi călugăriţe.
Cea mai apropiată drumului deschis este Mănăstirea “Sfântul Ştefan” construită în secolul al XV-lea pe locul unei chili din secolul XII. Separată de munte printr-o crevasă, dispunând de sisteme de alarmă moderne – am aflat că în caz de forţă majoră elicopterele poliţiei ajung aici în câteva minute – mănăstirea, slujită de maici, are două biserici, un muzeu cu icoane din secolele XVI – XVII şi multe manuscrise.
Interdicţia de a filma sau fotografia în incinta mănăstirii este categorică, probabil pentru a nu se face concurenţă comerţului practicat de măicuţe cu icoane şi alte suveniruri din producţia proprie.
Plecînd de pe locurile Meteorelor ai sentimental că ai primit binecuvântarea divină pentru drumurile către alte minuni ale minunatei Grecii!
Spune-ţi părerea despre această cronică de călătorie!
0 (0 păreri)
Te rugăm să te loghezi pentru a-ţi spune părerea!
Păreri:

Nimeni nu şi-a adăugat părerea!

Dacă vrei să-ti adaugi părerea, alege intrare sau înregistrează-te dacă nu eşti încă utilizator.

Îţi recomandăm

pentru atenţie